De 6 ani leichist

De pe primul film cu Leica

Octombrie 2013 a fost prima lună cu Leica. Se fac astfel 6 ani de când fotografiatul s-a schimbat pentru mine. Spun asta pentru că așa de nemulțumit eram până atunci din punct de vedere tehnic (aparate, obiective, prelucrări), încât nu am mai vrut să mai aud de altceva de atunci încoace. Anul 2013 a fost un punct de cotitură, un an foarte trist pentru mine și totuși având excepția asta.
M-am învățat imediat cu noul aparat dar greu mi-a fost cu distanța focală – inițial am avut un 28mm pe care l-am dat repede și am luat un Summicron de 50mm. Câțiva ani mi-am dorit 35mm, am tot amânat achiziționarea unuia și am rămas cu 50-ul. Tare greu m-am învâțat cu el…
Curios este că dorința a scăzut complet și acum nici măcar nu mai știu prețuri și specificații pentru obiective de 35mm. Am mai îmbătrânit si probabil că o să rămân fidel unei singure focale!

Tot atunci am început proiectul cu Cișmigiul, la care am trecut de suta de fotografii și din care, câteva se pregătesc să intre într-un mic Zine aflat în lucru.

Tot de pe primul film, octombrie 2013
Alte amintiri, 2013

M-am apucat să rescanez unele filme, unele fotografii și am început, bineînțeles, de la cotitură, din octombrie 2013.
Le aleg pe cele care-mi mai plac acum și care adaugă ceva la definirea orașului, a Bucureștiului. Planul este simplu: aleg, scanez, prelucrez, sortez. Urmează printurile de lucru apoi, operațiunea cea mai frumoasă, construirea unui întreg din punct de vedere vizual. Apoi, dacă vor fi bani, merg mai departe!

Până atunci însă, lucru intens – afară la pozat și înăuntru la scanat!