Necunoscutul

 


 
August 2017, plaja Eforie Sud.
De multă vreme nu am mai stat într-o stațiune ‘pe stil vechi’. Cu alte cuvinte o stațiune demodată și bineînțeles, evitată de cei tineri. O stațiune rămasă mult în urmă, foarte asemănătoare cu ce știam din copilărie, de pe vremea comunismului. Acum plaja este aproape distrusă, pe faleză sunt prea multe tarabe cu marfă îndoielnică spre vânzare, multe restaurante de aceeași calitate ca și marfa de pe tarabe, câteva ‘împinge tava’ cu feluri de mâncare ca pe vremuri și multă, multă mizerie. Turiștii sunt mereu aceiași: familii cu copii mici și oameni în vârstă. De cele mai multe ori, sintagma “este mai ieftin” nu este adevărată!
Singura frumoasă cu adevărat și mereu este marea..

Pe plajă, tocmai se întâmplase ceva destul de frecvent (indiferent de stațiune) la noi, un posibil înec. Toată lumea era atentă în direcția unde se îndreptau salvamarii și mulțimea de gură-cască. Omul observat de mine era din categoria gură-cască static. Singurul lui dinte, și ăla de aur, m-a cucerit… Nici măcar nu m-a observat când am declanșat, lucru destul de rar atunci când folosești un Rolleiflex 6×6 de prin ’51-’54.